Străşeni

RAIONUL STRĂŞENI

BUCOVĂŢ Pentru prima dată Bucovăţ este menţionat într-un document din 25 aprilie1420. În alt document din 1491, domnitorul Ştefan cel Mare vorbeşte de Apa Bucovăţ, când întăreşte la Suceava uric pentru moşiile mănăstirii Humorului, firul hotarului fiind punctat prin mai multe localităţi, inclusiv Bucovăţ. Este notoriu faptul că în lucrarea sa din 1904, Zamfir Arbore nu descrie satul Bocovăţ, ci numai Valea Bucovăţului şi râul Bucovăţ, limitându-se doar la satele de pe malul drept al acestuia.

În anul 1952 Bucovăţ devine orăşel. În acea perioadă se dezvoltă activ industria oraşului, se deschid întreprinderi de vinificaţie, fabrica de conserve, combinatul avicol, etc.    

                                       

CĂPRIANA este o localitate-centru de comună. În această localitate se află o veche mănăstire cunoscută sub numele de Mănăstirea Căpriana. Toponimul reprezintă o formă modificată prin etimologie populară (după cuv. capră) a numelui mai vechi al localităţii Chipriana, la baza căruia stă antroponimul Chiprian (terminaţia -a). Pentru prima dată Chiprian apare în documente ca stăpân peste o poiană din partea locului la 1420. Ulterior, într-un hrisov din 1429, Chiprian este menţionat ca egumen al mănăstirii de la Işnovăţ. Prin urmare, după numele lui Chiprian a fost denmită mai întâi mănăstirea, iar după aceea, sub o formă modificată, adaptată fonetic şi semantic, numele mănăstirii l-au preluat pe rând moşia şi satul.

 CHIRIANCA, sat în judeţil Orhei, volostea Cobâlca, aşezat spre Nord de satul Zubreşti. Are 106 case cu o populaţie de 930 de suflete, 386 vite mari. Sunt multe vii şi livezi.

CODREANCA este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul are o suprafaţă de circa 2.63 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.80 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Codreanca și Lupa-Recea. Localitatea se află la distanța de 23 km de orașul Strășeni și la 43 km de Chișinău. Satul Codreanca a fost menționat documentar în anul 1436.

 COJUŞNA, sat în judeţul Chişinău, volostea Sireţ, aşezat în valea Cojuşnei. Este renumit prin viile sale întinse. Are o populaţie de 934 capi de familie, majoritatea răzeşi care posedă 2042 desetine de pământ cu vii, livezi, arături şi fâneţe. Satul mai are şi câteva familii de ţărani care posedă 12,5 desetine de pământ. În sat sunt şi proprietari mici ca: Zaharia Prodan, proprietar a 22 desetine; Doamna Rastvinska (nobilă) 56,5 desetine; Ivaşchevici (nobil) 25 de desetine; M. Bulatu 8 desetine; Zoe Osmanovschi 46 desetine; ţăranul Grigoriev 30 desetine; văduva mazilului Zoe Munteanu 1,5 desetine, comerciantul Saba Ciubuc 14,5 desetine.

DOLNA, sat în judeţul Chişinău, volestea Nisporeni, aşezat pe partea dreaptă a văii Bucovăţului. Satul e ănconjurat în trei părţide păduri. Are un iaz. Are 103 case. Locuitorii, ţărani români, au pământ de ămproprietărire 664 desetine. Satul aparţinea familiei boiereşti Ralli, care l-au vândut. Astăzi proprietari sunt: târgovăţul Cicalov care are 501 desetine; ţăranii (76 de familii) satului Ciorăşti 213 desetine; locuitorii din Vărzăreşti: Niculai şi Leon Huduila 220 desetine şi Theodor Huduila 375 desetine. Satul are o şcoală eparhială unde învaţă numai ruseşte.

CĂLEŞTI este o localitate in Raionul Străşeni situata la latitudinea 47.2280 longitudinea 28.4980 si altitudinea de 254 metri fata de nivelul marii. Aceasta localitate este in administrarea or. Străşeni. Conform recensamintului din anul 2004 populatia este de 1 776 locuitori. Distanța directă pîna în or. Străşeni este de 15 km. Distanța directă pîna în or. Chişinău este de 45 km.

 GHELĂUZA este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul are o suprafaţă de circa 0.57 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.33 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Saca și Ghelăuza. Localitatea se află la distanța de 10 km de orașul Strășeni și la 35 km de Chișinău. Satul Ghelăuza a fost menționat documentar în anul 1677.

 GREBLEŞTI, sătuc, în judeţul Orhei, volostea Cobâlca, aşezat în valea Ichelului. Are 35 de case, cu o populaţie de 282 de suflete.

 LOZOVA, sat, în judeţul Chişinău, volostea Vorniceni, aşezat de-a lungul Bâcovăţului, pe dreapta. Satul e risipit prin grădini şi vii, care ocupă o lungime de peste 1 km. Satul se află pe vechea moşie a boierului Zamfirachi Ralli, unul din boierii care au plecat în Polonia cu Petriceicu-Vodă, şi apoi, pe la 1672 s-a întors în Moldova. Boierul a dat mănăstirii Chiprieni satul Lozova. Astăzi (în anul 1905) satul are 323 case cu o populaţie de 2700 suflete, ţărani români, împroprietăriţi de pământul mănăstirii şi posedând 2538, 25 desetine de pământ. Ţăranii posedă o casă de economii, o şcoală rurală cu o clasă unde se învaţă numai ruseşte şi 2 şcoli rurale cu i clasă eparhială.

 MICĂUŢI, sat, judeţul Chişinău, volostea Sireţ, aşezat în valea Ţiseva, la Nord-Vest de satul Drăsliceni. Are 97 de case cu o populaţie de 842 suflete, ţărani români, o şcoală cu o clasă unde învaţă numai ruseşte. Locuitorii sunt împroprietăriţi şi posedă 560 desetine de pământ. Prorietarul, boierul Leonid Russu are 1347 desetine.

MICLEUŞENI este o localitate-centru de comună.  Comuna are 2 336 locuitori, iar însuşi satul Micleuşeni numără 2 041. Biserica din piatră din satul Micleuşeni are plan cruciform, cu absida estică de plan dreptunghiular. Un tambur orb octogonal cu o mică cupolă în formă de bulb încununează spaţiul naosului locaşului. Clopotniţa bisericii, cu trei caturi, este de asemenea încununată cu un acoperiş piramidal şi de o cupolă în formă de bulb. Ea este cu mult mai înaltă decât cupola de deasupra naosului. Ferestrele bisericii sunt izolate şi au profiluri semicirculare. Tehnică de construcţie: piatră tencuită, cărămidă.

NEGREŞTI, sat, în judeţul Chişinău, volostea Sireţ, aşezat într-un hârtop din stânga văii Bâcului. Are 45 de case cu o populaţie de 520 de suflete, şcoală cu o clasă unde se învaţă ruseşte. Locuitorii posedă 248  desetine de pământ. Prorietara Elena Covaliov are 898 desetine.

 ONEŞTI, sat în judeţul Orhei, volostea Cobâlca, aşezat pe malul drept al Ichelului, între satul Grebleşti şi gura văii Buda. Are 190 de case cu o populaţie de 157 suflete, ţărani români. O biserică cu hramul Sfântul Mihail, 2 mori de vânt şi una de apă. Împrejurul satului sunt vii şi grădini cu pomi.

PĂNĂŞEŞTI, este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul are o suprafaţă de circa 1.80 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 7.89 km. Din componenţa comunei fac parte localităţile Pănăşeşti și Ciobanca. Localitatea se află la distanța de 7 km de orașul Strășeni și la 30 km deChișinău. Satul Pănăşeşti a fost menționat documentar în anul 1425.

 Rădeni, sat, în judeţul Chişinău, volostea Sireţ, aşezat în valea Ichelului. Are 79 de case, cu o populaţie de 580 de suflete, ţăranu români, o şcoală eparhială unde se învaţă numai ruseşte, 180 de vite cornute, 48 de cai. Locuitorii posedă 136 de desetine de pământ de împroprietărire. Prorietarul Nicolae Rusu are 1321 desetine.

 RECEA, este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul are o suprafaţă de circa 2.58 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.13 km. Recea este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 9 km de orașul Strășeni și la 32 km de Chișinău. Satul Recea a fost menționat documentar în anul 1617.

ROŞCANI, sat, în judeţul Chişinău, volostea Sireţ. Are 69 de case, cu o populaţie de 480 de suflete ţărani români, care posedă 296 desetine de pământ de împroprietărire, o şcoală cu o clasă unde se învaţă numai ruseşte, deşi ţăranii nu cunosc această limbă. Proprietarul boierul Petru Leonard şi sora sa Olga posedă 758 desetine. Împrejurul satului sunt vii.

ROMĂNEŞTI, este un sat şi comună din raionul Străşeni. Satul are o suprafaţă de circa 0.65 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 4.58 km. Romăneşti este unicul sat din comuna cu acelaşi nume. Localitatea se află la distanța de 20 km de orașul Strășeni și la 38 km deChișinău. Satul Romănești a fost menționat documentar în anul 1813.

 SCORENI, sat, în judeţul Chişinău, volostea Vorniceni, aşezat pe râuleţul Isnovăţ. Are 300 de case, cu o populaţie de 2090 de suflete, ţărani români, o şcoală eparhială unde se învaţă numai ruseşte. Locuitorii împroprietăriţi pe pământul mănăstiresc au 1305,25 desetine. Mănăstirea Chiprieni, închinată Sfântului Mormânt, are atât la Scoreni, cât şi la Condriţa, 2506 desetine pământ. Împrejurul satului sunt multe vii.

SIREŢI, sat mare, în judeţul Chişinău, centrul administrativ al volosetei Sireţ, locuinţa stanovoiului (subprefect), aşezat într-un hârtop ce se deschide în valea Bâcului. Are peste 400 de case cu o populaţie de 3240 suflete, români răzeşti şi ţărani români. Ţăranii posedă 25,25 desetine de pământ, iar răzeşii 1419 desetine. Afară de aceasta mai au proprietatea funciară agrară proprietarii; d. N. Godlevsky 258,5 desetine, preotul Prodan 64,75 desetine, răzeşul Vasile Catânsus 3 desetine. Satul posedă o şcoală cu o clasă unde se învaţă ruseşte, o staţie de cai de poştă, 890 vite mari.

STRĂŞENI, sat, în judeţul Chişinău, volostea Vorniceni, aşezat într-un hârtop, din dreapta Bâcului. Are 380 de case cu o populaţie de 2993 suflete, ţărani români, împroprietăriţi pe pământul mănăstirii, o şcoală bisericească unde se învaţă numai ruseşte, 62 vite mari. Ţăranii posedă 1700 desetine de pământ. Mănăstirea Chiprieni închinată are 866 desetine. Atât ţăranii, cât şi mănăstirea au multe vii, prisaci, grădini cu pomi.

TĂTĂREŞTI, sat, în judeţul Orhei, volostea Orhei, volostea Tuzora, aşezat într-o vale ce se deschide în valea Bâcului. Din documente aflate în biserica satului se constată că până la 1805 acest sat a fost răzăşesc, dar pe la 1850 a devenit proprietatea lui Manolachi Donici, apoi a lui A. Inglezi. Satul are 117 case cu o populaţie de 942 suflete, o biserică construită pe locul celei vechi la 1831. din cărţile vechi, biserica posedă un Octoih tipărit la Râmnic (1763). Liturghia se oficiază în limba română, deoarece populaţia nu pricepe deloc ruseşte (Zamfir Arbore, Op. Cit., pag. 206).

ŢIGĂNEŞTI, sat, în judeţul Orhei, volostea Cobâlca, aşezat într-o vâlcea ce se deschide din stânga în valea Ichelului. Are 139 de case cu o populaţie de 894 suflete, biserică. Împrejurul satului sunt păduri şi vii (Zamfir Arbore, Op. Cit., pag. 215).

 VOINOVA, sat, în judeţul Orhei, volostea Cobâlca, între dealurile care împresoară pâr. Recea, ce se varsă în Ichel. Are 142 case, cu o populaţie de 812 suflete, ţărani români. Dealul şi colinele sunt acoperite cu păduri (Zamfir Arbore, Op. Cit., pag. 226).

VORNICENI, sat, în judeţul Chişinău, centrul administrativ al volostei Vorniceni, aşezat aproape de gura râuleţului Bâcovăţ, aşezat aproape de gura râuleţului Bâcovăţ, pe dreapta. Are 420 case, cu o populaţie de 3117 suflete, ţărani români, două şcoli elementare, una de băieţi şi una de fete, unde se învaţă ruseşte. Locuitorii sunt împroprietăriţi pe pământul mănăstiresc şi posedă 2180,50 desetine (Zamfir Arbore, Op. Cit., pag. 227).

 ZUBREŞTI, sat mare, în jud. Orhei, volostea Cobâlca. Are 360 de case cu o populaţie de 1987 suflete de răzeşi, o biserică cu hramul Sfântul Mihail, şcoala elementară rusească, 583 vite mari, vii şi grădini cu pomi, liveti, 10 mori de vânt (Zamfir Arbore, Op. Cit., pag. 232).